George Calinescu (1961)
de Mihail Sadoveanu
A ramas obiceiul a categorisi pe Mihail Sadoveanu cel mai mare "povestitor" alaturi de, si de la Creanga, ceea ce poate fi o usurare pentru aceia care (romancieri, poeti) voiesc sa scape de o asemenea divina concurenta. Adevarul este ca Mihail Sadoveanu e mult mai vast. El are realismul unui Balzac si melancolia unui romantic, meditatia aspra a lui Miron Costin, voluptatea senzoriala a lui Rabelais. E precis ca un pictor flamand si inefabil ca un muzician, contemplator al frumusetilor lumii si naturalist plin de asociatii si disociatii asupra procesului biologic, un creator de atmosfera, un analist al sufletelor impenetrabile al psihologiei puberale si al patologiei senile, un dramaturg in proza, incordat, un cunoscator al individului si al colectivitatii, al grupurilor arhaice si al societatii moderne, un intelept orientat, vorbind in pilde si un critic al ordinii sociale nedrepte. Toate registrele vietii sufletesti complicate de o lunga civilizatie, fie ea mai ales arhaica, dar si evoluata, ii sunt cunoscute, si eroii sai, simpli indeosebi, sint inzestrati cu o fineta ignorata de alti scriitori. Stupoarea ingenua a curtenilor, cuviinta unei jupanite, care inainte de a se infatisa musafirilor tine sa se sfiasca singura intr-o camara, in vreme ce alta isi pune mainile gratie pe obraji, in fata cuconului domnesc, aparitia si disparitia pruncilor voievodali "in straie domnesti de brocart, mititele ca si trupusoarele lor", sunt chipuri ale unei lumi care a depasit cu multe milenii faza cavernelor cu reactiunile ei neprevazute si neprotocolare. Astfel, Mihail Sadoveanu este totodata un scriitor pentru popor si un autor pentru intelectualii cei mai rafinati, accesibil, ca si Mihai Eminescu, tuturor imaginatiilor.
George Calinescu, M. Sadoveanu, prefata la volumul Romane si povestiri istorice, 1961
George Calinescu (1961)
Aceasta pagina a fost accesata de 3029 ori.
